Diversificare clasică, mixtă sau autodiversificare? Care e diferența

Introducerea de alimente solide în alimentația bebelușului este un eveniment important pentru întreaga familie. De primele întâlniri cu aceste alimente depinde și relația pe care o va avea copilul cu mâncarea. Astfel, începerea diversificării trebuie făcută cu multă atenție și grijă. Fie că alegem diversificarea clasică, mixtă sau autodiversificarea, ambele trebuie să decurgă într-un mod corect, astfel încât să creștem un copil care să mănânce de toate.

Pentru ca mâncarea să fie pentru copil o bucurie, indiferent de cum alegem să îi oferim alimentele solide, trebuie să respectăm câteva reguli importante:

  • Bebelușul să fie pregătit pentru a mânca și altceva în afară de lapte matern. Astfel, lucrurile nu trebuie grăbite
  • Să aibă în jur de 6 luni
  • Să stea singur pe șezute și să-și mențină capul în echilibru
  • Dacă pare că nu se satură din sân și cere tot mai mult lapte
  • Copilul se hrănește cu alimente solide în prima parte a zilei
  • În primele luni, bebelușul doar va testa gusturi și texturi noi. El nu trebuie să renunțe la lapte.

TIPURI DE DIVERSIFICARE

Diversificarea este un proces complex, care presupune introducerea în alimentația bebelușului a altor tipuri de alimente, cu un gust și o textură nouă pentru el. Înainte de a începe acest proces, e important de știut că există mai multe tipuri de diversificare. Pentru a găsi cea mai bună formulă pentru bebelușul tău, ar fi bine să afli mai multe detalii despre particularitățile fiecăreia.

Diversificarea clasică

Aceasta presupune faptul că părintele ia decizia CÂND să introducă alimentele, CE alimente să ofere, CÂT timp să ofere mâncare pasată. În cazul diversificării clasice există anumite scheme respectate de părinți. Se oferă fructe sau legume sub formă de piure sau suc mai consistent și se respectă regula celor 3 zile – după introducerea unui aliment, se lasă 3 zile până la introducerea altuia.

DEZAVANTAJE: Copilul se va obișnui să fie hrănit de altcineva și va învăța mai greu să mănânce singur. De asemenea, îi va fi mult mai greu să învețe să accepte mâncare nepasată.

Autodiversificarea

Bebelușul va primi din start alimente solide în bucăți mici și va mânca fără ajutorul maturului. Părintele nu urmează nici o schemă, iar copilul va mânca în ritmul său.

DEZAVANTAJE: Există un risc mai sporit de sufocare, însă trebuie să faci diferența dintre înec și gag. De asemenea, părintele nu are un control asupra cantității de mâncare consumate de bebeluș, iar copilul ar putea avea tendința de a se juca cu alimentele.

Diversificarea mixtă

Aceasta reprezintă o combinație a celor două tipuri descrise mai sus, când copilul primește atât piureuri și supe pasate, cât și fructe sau legume în bucăți.

IMPORTANT!

Indiferent dacă alegi diversificarea clasică, diversificarea mixtă sau autodiversificarea, nu o începe prea devreme, căci îl vei priva pe micuț de nutrienții prezenți în laptele matern. E valabil și pentru bebelușii hrăniți cu lapte praf. De asemenea, nu lăsa niciodată copilul nesupravegheat în timpul mesei, pentru a nu avea parte de incidente neplăcute!

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.