Un fel de cuvânt înainte… Tot citesc și aud în ultima vreme că: toate bolile pornesc din intestin; dacă vrem să fim sănătoși, trebuie să fim atenți la ceea ce mâncăm; decât să ne ticsim cu medicamente, mai bine învățăm să combinăm și să gătim corect alimentele. Iată de ce mi-am propus să stau de vorbă cu un nutriționist.
De ce Sergiu Munteanu? Pentru că este unicul nutriționist de la noi care are studii medicale atât de aprofundate. Este neurolog de profesie! Mda! Prima întrebare care mi-a venit și mie în minte a fost: care-i legătura dintre neurologie și nutriție? Dar răspunsul său a fost destul de… pragmatic: pe atunci nu erau specialiști în acest domeniu foarte nou, așa că s-a orientat spre el. Nu știu dacă neurologia îl ajută atunci când selectează sau concepe meniuri, dar cunoștințele din medicina generală sigur îi sunt de folos.
Dle Sergiu Munteanu, dacă acum 10 ani nutriționiștii din țara noastră puteau fi numărați pe degete, astăzi practic fiecare antrenor fitness e și nutriționist. Cât de important este totuși ca un nutriționist să fie și medic?
Foarte important, mai ales în tratamentul obezității. Recent am revenit din Moscova și am văzut politica lor față de obezitate. Acolo, aceasta este considerată boală, de aceea trebuie tratată numaidecât de medici, mai ales medici dietologi împreună cu psihologi și kinetoterapeuți sau antrenori fitness – iată 3 specialiști care trebuie să se ocupe de obezitate. Un om care nu este în domeniul medical nu poate trata obezitatea de gradul 2, 3 sau 4.
D-stră unde ați învățat toate aceste lucruri legate de nutriție? Or îmi dau seama că e nevoie de cu totul alte cunoștințe decât cele ce țin de neurologie.
Am studiat la Universitatea din Viena, unde m-am axat mai mult pe studiul macro și micronutrienților, mineralelor, vitaminelor. Analizez studiile efectuate atât de școlile din Federația Rusă cât și cele din Europa și SUA, pentru că ele au o abordare diferită, iar eu cred că adevărul e întotdeauna la mijloc, așa că încerc să găsesc în toate mijlocul de aur.
Altă abordare ce ține de meniuri, de produse, sau la ce vă referiți?
Vă dau un singur exemplu: americanii și europenii spun că trebuie să numeri câte kilocalorii manânci, nu mâncați după orele 6 că vă îngrășați și așa mai departe. Rușii spun: nu trebuie de numărat kilocaloriile, contează ce alimente mănânci. Se poate de mâncat după 6, chiar este recomandat de mâncat înainte de somn, dar contează ce mănânci, pentru că orice aliment care a nimerit în organismul nostru, declanșează un răspuns hormonal. Sunt hormoni buni, care ne permit să slăbim și sunt hormoni răi, care adună masa adipoasă.
Și ce e bine să mâncăm după 6?
Proteine cu legume, adică o cărniță cu niște legume ar fi perfect.
Mă gândeam că veți spune un măr, dar vă referiți chiar la o cină copioasă…
Nu, măr nu trebuie. Ultimul măr sau dulciuri trebuie mâncate între orele 15 și 17. Atunci are loc eliminarea hormonului insulina fonică și atunci vă apare pofta de mâncare după amiază și atunci se poate de mâncat un măr, o banană, ceva carbohidrați. Mai târziu, nu!
E posibil să mâncăm și gustos și sănătos?
Da, dacă îți găsești condimentul tău preferat sau un grup de condimente și le folosești în prepararea bucatelor, este foarte gustos. Eu personal merg la târgurile organizate de vegani pentru că mâncarea lor e numai din ingrediente vegetale și nu e întotdeauna gustoasă, așa că ei folosesc multe condimente și acolo găsesc foarte multe bunătăți de acest fel.
Cine cumpără produsele alimentare în familia d-stră și cine le gătește?
Cumpărăturile le fac mai mult eu. Iau deseori și fiicele, citim etichetele din fiecare grup de produse și știm care produse sunt bune. Noi am avut un set de lecții la tema cum alegem sănătatea de pe raft și am analizat pâinea, lactatele, toate brânzeturile, cașcavalurile, ce este mai bun din carne, așa că deja știm ce brand-uri sunt în Moldova, care produse sunt calitative și care sunt facke-uri sau numai marketing, nimic sănătos doar un ambalaj frumos.
E suficient să studiem produsele doar după etichetă?
În general, da. La unele produse am făcut și probe de laborator. De exemplu am dat pieptul de găină să vedem dacă este sau nu injectat, ca să combatem miturile unor producători “a la organic” care strigă că la ei nu e injectată carnea. La toți absolut am găsit nivelul maxim de fosfați. La antibiotice nu am putut analiza pentru că nu avem un laborator acreditat în Moldova, dar la fosfați, substanțe care atrag apa și care fac carnea să tragă la cântar, erau la maxim.
Și acești fosfați sunt foarte dăunători pentru sănătate sau doar plătim mai mult?
În primul rând plătim mai mult, iar în al doilea, sunt foarte dăunători. Acum este un studiu foarte mare în Europa ca să excludă complet fosfații din produsele alimentare, pentru că fosfații sunt nu numai în carne, ci și în apa carbogazoază și în patiserie. Adică noi îi întâlnim foarte mult și în doză prea mare, dar minusul lor e că scot calciul din organism. Organismul nu poate să elimine fosfații fără ca să ia calciu din oase, de aceea este insuficiența de calciu, osteoporoza, mai ales la femeile după menopauză.
Revin la întrebarea mea: cine gătește?
Gătește soția.
Dar îi dați niște indicații? Mâncăm asta cu asta, etc? Parcă îmi imaginez cum vă plimbați în bucătărie ca un inspector sau master chef…
Ea deja, ascultându-mă atât de mult, știe ce este sănătos. Din salate nu ieșim. Permanent la noi sunt prezente legumele, salatele. Chiar în familia socrilor nu se prea mâncau legumele. Acum, însă, i-am învățat și toți ronțăie legume verzi, proaspete, în salate sau așa în fața televizorului, dar ceva ronțăie.
Copiii? Sunt și ei la fel de docili și înțelegători?
La copii este foarte greu să combați consumul produselor din patiserie și diferite prostii gen cipsuri, cola. O mare victorie este că am exclus practic complet crenvurștii și salamul fiert. A fost foarte greu pentru că peste tot tentația este foarte mare și ele sunt gustoase. Au potențiatorul de gust și place mai ales copiilor. Foarte rar, doar ocazional, le permit sa bea băuturi carbogazoase, dar numai în cantități mici, pentru că este dăunător.
Și cum îi convingeți că e dăunător, că nu e voie?
De xemplu în privința băuturilor dulci carbogazoase ei au fost aici când am făcut niște experimente pentru copii. Pui lapte într-un pahar cu Cola și când vezi ce se primește și spui că uite asta se întâmplă la tine în stomac și arată urât, ei înțeleg că nu e bine.
Dar cum ne convingem copiii să mănânce un aliment sau altul dacă știm că e folositor?
Nu trebuie de insistat. Dacă copilul nu vrea să mănânce ceva anume, înseamnă că organismul lui nu cere asta. Noi toți suntem diferiți. Unuia îi place carnea, sau un condiment, sau o legumă, altuia nu. Poate copilul simte că organismul lui nu are enzima care să prelucreze acel produs. Să luăm același lapte. La o bună parte a populației lipsește enzima lactaza și, respectiv, laptele le provoacă balonare, disconfort abdominal, diaree. Dar el poate lua ceea de ce are nevoie din produsul fermentat, același iaurt sau brânză, sau chiar din laptele de migdale. Deci, sunt multe alternative. Sau, o metodă pe care am practicat-o la fel în centrul nostru, să lași copilul să aleagă, să cumpere acea legumă, apoi tot el să o taie, să o combine cu alte legume și astfel poate să apară interesul pentru ea. Cel puțin o va gusta.
Referitor la alimentația copiilor mici, care abia încep diversificarea, ce este mai bine: să gătim diverse piureuri acasă, chiar dacă nu suntem siguri de proveniența legumelor pe care le cumpărăm, sau să folosim totuși piureurile din borcănașe?
Pot să mă refer doar la produsele brand-ului cu care am lucrat și pot să vă spun că ele sunt verificate foarte minuțios. De exemplu, norma la erbicide, pesticide și nitrați este de 3-5 ori mai mică decât este nevoie pentru certificarea bio. Legumele de casă, din grădină, cu atât mai mult din piață, nu sunt verificate atât de riguros, respectiv, atunci când nu este sezonul, recomand să dați copilului piureuri din borcănașe. Dar normele despre care am vorbit mai sus se referă la hrana pentru copii produsă în Uniunea Europeană. Cea produsă în Kaliningrad pentru Federația Rusă, nu este supusă acestui control.
Pentru că suntem în post, unii folosesc această perioadă ca pretext de detoxifiere. Ce părere aveți despre sucurile livrate acasă în scop de detoxifiere?
Sucul nu este detoxifiere. Detoxifierea înseamnă niște zile de curățire, de post negru care se ține doar pe apă sau pe un anumit produs, chefir, de exemplu. Sucuri nu, deoarece principala lor problemă este doza foarte mare de zahăr, de fructoză. Da, fibrele sunt bune, dar ele rămân în partea solidă a fructelor și legumelor. Dacă e să ne aprofundăm din punct de vedere medical, de detoxifiere se ocupă ficatul nostru. El are 3 enzime care leagă substanțele nocive cu diferiți radicali și le scoate din organism. De aceea trebuie să normalizăm funcția ficatului. Dacă ficatul s-a curățit și lucrează normal, atunci el face detoxifierea destul de calitativ. Când îi dați sucul, el este impus să lucreze și mai mult în zadar și în detrimentul sănătății noastre.
Atunci cum să ajutăm ficatul să lucreze în favoarea noastră?
Sunt extracte de plante care ajută ficatul să elimine cât mai multă fiere. El se curăță prin fiere. De aceea, căutați extracte de diferite plante din farmacii, din fitoterapie.
Putem să le facem și în condiții de casă?
De făcut acasă e mai greu pentru că noi am pierdut asta de la străbuneii noștri. Înainte femeile știau când trebuie să strângi planta respectivă, când ea este toxică și când nu. Contează și dozarea. Așa că, luați mai bine din farmacii extracte de plante, nu pastile. De chimie noi nu avem nevoie.
Femeile care alăptează pot face detoxifiere?
Femeile care alăptează nu trebuie să umble la nutriționist pentru a scădea greutatea corpului până nu au 4 cicluri normale. Deoarece până atunci predomină hormonul prolactina care are anumită funcție și noi nu putem să nu-i dăm mâncare de ajuns pentru că altfel va reacționa foarte urât.
Și ultima întrebare, sunteți vegetarian?
Nu, iubesc carnea, dar consider că regimul vegetarian este cel mai benefic, numai nu vegan. Vegan este foarte agresiv. Ce am în vedere vegetarian, că uneori se poate de mâncat brânzeturi, ouă și forte rar pește. Asta este o alimentație perfectă. Noi din ouă, brânzeturi, lactate fermentate și pește putem lua tot ce luăm din carne. Puțin mai lent, dar suficient de normal și fără ca să afectăm sănătatea!
Vă mulțumesc!