Cristina Sclifos – „Am avut un vis, am vrut și am făcut!”

Cristina Sclifos este specialist acreditat în tehnici creative de mindfulness pentru copii și părinți. Aceasta are o formare internațională, cu dublă acreditare de către Alianța Internațională de Mindfulness și Meditație IMMA și CPD (Continuing Professional Development). 

Mai multe despre Cristina aflați din acest interviu!

Cristina, felicitări pentru apariția acestor carduri minunate și foarte utile. Spune-mi cum a apărut ideea?

Ideea a apărut din acreditarea pe care am obținut-o în domeniul mindfulness pentru copii și părinți. Și iată din acel curs eu m-am gândit că am nevoie și eu de un astfel de instrument. Alternativa era să comand carduri în engleză, întrucât cursul provine din Irlanda. Și atunci mi-a venit ideea că eu vreau să mi le creez pe ale mele. În primul rând să fie în limba romana. În al doilea rând, am adaptat conținutul așa cum am simțit eu, iar personajele principale de pe carduri sunt chiar copiii mei – Alma și Paul.

Ce oferă aceste carduri? De ce le recomanzi?

Mereu a fost și este important să discutăm despre emoții, despre stările din corp asociate cu emoțiile, despre faptul că noi nu le controlăm. E important să le cunoaștem, să le identificăm, să vorbim despre ele. Îți dai seama cât este de fain să poți vorbi cu copiii de la vârste mici despre faptul că este în regulă să simți și frică, și îngrijorare, doar că sunt anumite instrumente care ne pot ajuta să trecem mai ușor peste ele, sau să le trăim mai cu ușurință. Sau cât e de important să vorbim despre aceste stări și emoții. Ce simțim atunci când ne este frică. Simți ceva în piept, sau în burtică și tot felul de exemple proprii. Iar cardurile și atelierele pe care le organizez oferă diverse instrumente și tehnici pentru a iniția într-un mod creativ discuțiile cu copiii despre emoții, pentru a ușura procesul de înțelegere și acceptare a tuturor emoțiilor din viața noastră.

Povestește-mi un pic despre proces…

Mi-am dorit mult ca aceste carduri despre emoții să includă și niște ilustrații care să prezinte o anumită emoție sau stare. Deci,  am căutat ilustratori. Nu am găsit la noi pentru că voiam pe cineva care să arate fața mai mare, corpul mai mic, ca emoția de pe față să fie mai ușor de identificat. Prin mai multe căutări ma ajuns la o ilustratoare, la fel, din Irlanda. A fost un proces lung de vreo jumătate de an, timp în care am gândit ce emoții sau stări vreau să includ în acest set, cum să le prezint, pentru că am ajuns la un moment dat și mă gândeam cum să arăt dezamăgirea pe ilustrație. Or dezamăgirea nu poate fi prezentată atât de evident, dar și pe înțelesul copiilor, într-o imagine sau situație și e nevoie de discuții și explicații adiționale.

Tu ai și studii de psiholog?

Nu, dar studiile pe care  le-am făcut mi-au oferit acreditarea și certificarea internațională pentru a lucra în acest domeniu, cu activități creative, jocuri interactive, nu se lucrează profund la anumite subiecte sau condiții. Aceste activități nu necesită studii psihologice pentru că nu se lucrează foarte profund, și nici individual, cu cineva. Iar dacă este o problemă care necesită un anumit specialist în domeniu, atunci desigur că părintele poate fi încurajat să se adreseze. Ceea ce fac eu sunt tot felul de activități despre iubirea de sine, recunoștință, emoții, cum respirăm conștient, corect, ce simțim în corp, tot felul de jocuri de rol, de imaginație. Aceleași bule de săpun pe care le suflăm pot fi comparate cu bulele de iubire pe care le trimitem celor dragi. Adică tot felul de activități care promovează anumite valori faine. Noi la maturitate ajungem să descoperim, de exemplu, puterea vindecătoare a recunoștinței, dar asta poate fi făcut și cu copiii și pentru mine asta a fost o descoperire fantastică și chiar aveam un fel de fluturi în stomac atunci când învățam aceste tehnici.

Tu personal te-ai confruntat cu anumite provocări în relația cu copiii tăi?

Cred că am avut anumite provocări de-a lungul timpului, având gemeni. Au fost momente în care aveam nevoie de instrumente care să mă ajute pe mine să-mi revin, să reacționez corect în anumite situații. În timpul acestor instruiri, dar și după ce am finalizat, avem workshop-uri săptămânale cu toți participanții sau absolvenții, pentru că ideea este în a reveni mereu la aceste instrumente, pentru ca să poți discuta provocările apărute, pentru a da întrebări etc. Pentru că dacă nu vom fi noi, mamele, sau trainerii, într-o stare de liniște, calm, atunci nu vom putea transmite mai departe și copiilor sau celor care vin la ateliere.

Deci să înțeleg că atelierele tale și în general, munca ta, este destinată cumva mai mult părinților?

Eu sunt acreditată în acest domeniu atât pentru copii, cât și pentru părinți. La moment deja am organizat câteva ateliere părinte-copil. Urmează și altele. Am gândit 10 ateliere despre 10 emoții. M-am gândit să iau fiecare emoție aparte și să propun exerciții și tehnici pentru a trăi și accepta cu mai multă ușurință tot felul de emoții. În același timp vreau să lansez și ceva separat pentru părinți, dar le iau pe rând.

Tot un fel de carduri?

Mai degrabă un fel de curs ce va include și un ghid pentru părinți.

Unde se desfășoară atelierele pe care le organizezi și cum?

În prezent mi-am amenajat un spațiu al meu. Atelierele se desfășoară în grupuri restrânse și deocamdată am ales să lucrăm cu 10 emoții, deși în set sunt 18. Ele toate sunt importante, dar le-am ales pe cele mai des întâlnite sau cele care aduc cele mai multe dificultăți.

De la ce vârstă sunt recomandate?

Atelierele sunt potrivite pentru copiii de la 4 ani și până în adolescență, însă insist să participe și părinții deoarece, cu siguranță, aceste exerciții sunt utile pentru oricine. Plus la asta, părinții pot continua discuțiile și acasă, pot reveni la aceste tehnici pe care le descoperă în cadrul atelierelor.  

Cum vezi tu viitorul muncii tale?

Următoarele etape ar fi să transmit și anumitor actori educaționali interesați să folosească anumite instrumente care pot fi adaptate și folosite la oricare obiecte, nu neapărat să fie o disciplină de mindfulness. În același timp, vreau să traduc setul de carduri și în limba rusă pentru că e important să fie accesibile pentru cât mai mulți oameni din țara noastră. Am foarte multe planuri și idei, dar pentru că, la moment, mă ocup eu de toate, îmi ia mai mult timp. Așadar, le iau pe rând!

Noi îți dorim multă baftă și îți mulțumim pentru munca ta!

sursa foto – Unsplash

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.